Este prea frig. Sasha, a facut cunostinta cu zapada pe pervazul de la bucatarie. Interesanta, da’ cam uda si cam rece. E mai bine in casa . Vecina de la parter, spirit caritabil, a adunat spre ingrijire cateva personaje pisicesti, unul fiind un motan barosan, negru ca si Sasha. Se uita unul la altul ca hipnotizati, Sasha de la inaltime, barosanul de jos tanjind dupa avantajele lui Sasha.

Pe 28 ianuarie voi avea primul din cele 5 examene, asa ca m-am apucat de invatat. Tanjesc dupa anii tineretii, cand n-aveam alta treaba-n sesiune decat sa-nvat. Acum ma apuc de invatat dupa ora 22.oo, de obicei . Companionul meu si-a facut obiceiul de a nu ma lasa singura, se aseaza pe birou si-ncepe sa toarca. Ce-o visa? La-nceput muream de invidie, apoi mi-am dat seama ca de fapt imi alunga sentimentul de panica si-mi creaza unul de siguranta (sau, ma rog, aproape).

Cum era si firesc, am devenit imuna la toate conspiratiile si la toate energiile abracadabrante ale politicienilor si ale formatorilor nostri de opinie „luminati” de tot felul de flacari misterioase.(nu-i bag pe toti in aceeasi oala ca nu-i corect)

Criza-si ascute coltii, restructurari cu duiumul, someri, dar ce zic eu aici?  Sasha toarce de mama focului (iar flacari, iar foc), adica „la marea arta”. Aflu de pe Wikipedia ca pe 23 ianuarie 1832 s-a nascut Edouard Manet, iar ca pe 23 ianuarie 1981 s-a stins din viata, la 71 de ani, Samuel Barber. Cum sa n-ascult  Adagio pentru coarde op.11 si sa nu ma afund in linistea sobra si patrunzatoare a sentimentelor care ma invaluie!

Las muzica sa curga.

Anunțuri