La 15 decembrie 2008 a trecut in nefiinta, la 95 de ani, eminentul economist american de origine romana Anghel Rugina.

Nascut la 24 mai 1913 la Vizuresti, jud Tecuci ,  a absolvit cursurile Scolii Comerciale Superioare din Galati, dupa care a urmat cursurile Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale din Bucuresti unde i-a avut ca profesori pe Virgil Madgearu, Victor Slavescu si Nicolae Iorga obtinand diploma in 1936. In 1947 a obţinut un al doilea doctorat cu profesorul Euken, iar doi ani mai târziu, publica prima sa carte în limba germană: Geldtypen und Geldordnungen Fundamente fur eine echte all-gemeine Geld und Wirtschaftstheorie. Acest volum i-a adus în anul 1950 o invitaţie de a profesa în Statele Unite şi astfel a început să predea cursuri de economie politica la Universitatea din Portland, Oregon.

In 1955 primeste cetatenia americana.

In 1990 a revenit in tara si si-a oferit sprijinul pentru abordarea problemelor delicate ale tranzitiei economiei nationale spre economia de piata. A publicat o lucrare despre ” miracolul economic romanesc” pe care il credea posibil  avand in vedere politici monetare pentru realizarea unei monede stabile (leul de argint).

BNR, al carei functionar a fost in anii tineretii sale a decis, in semn de omagiu, sa acorde numele sau unei Sali din cladirea Bancii, iar academicianul Tudorel Postolache a propus realizarea de catre Academia Romana a tiparirii operei integrale a celor trei mari economisti romani: Nicolae Georgescu Roegen, Anghel Rugina si Costin Chiritescu. Anghel Rugina a publicat peste 50 de lucrari in care a abordat problemele din economia mondiala punand in centrul operei sale omul, in dauna profitului maxim.

Cel de-al IV – lea Congres Mondial de Economie Sociala de la Toronto (august 1986) a fost organizat in onoarea lui Anghel Rugina, avand ca tema principala „Drumul inainte – a treia revolutie in gandirea economica”

Intr-un interviu din 2005, Anghel Rugina si-a exprimat dorinta de a dona Academiei Romane toata biblioteca sa si suma de 200.000 $ pentru instituirea unui premiu acordat pentru ideile noi aduse din domeniile economiei si stiintelor sociale din Romania.

Inchei cu ce zicea Anghel Rugina in 1997:

„Ma nelinistesc si ma preocupa suferintele poporului roman nu numai din prezent, dar inca si mai mult faptul ca ele se pot prelungi si dupa intrarea în mileniul III. Situatia de dezechilibru major în care se afla omenirea pe întregul glob pamantesc nu poate ramane asa multa vreme.

In veacul al 20-lea probleme mari nu au fost rezolvate cum se cuvine, ci doar au fost amanate prin tot felul de compromisuri si scheme artificiale. Iar problemele nerezolvate si cumulative sunt forta cea mai puternica care aduce schimbari în istorie, unele pe cale pasnica iar altele prin revolutie si varsare de sange.

Gandirea economica a veacului al 20-lea a fost dominata în Apus de doctrina lui Keynes iar în Rasarit de doctrina lui Marx. Doctrina lui Marx în Rasarit a cazut din cauza Principiului Imposibilitatilor în Practica Economica.  Doctrina lui Keynes va cadea si ea în secolul ce urmeaza tot din cauza aceluias Principiu al Imposibilitatilor in Practica, desi se va derula altfel decat la Rasarit.

La începutul Noului Mileniu va avea loc « Marea Transformare » ( The Great Transformation). Este foarte greu de prezis pana la urma pentru ca lupta dintre diferite forte nu se da în camp deschis. Pe de o parte e spiritul mercantil, conservativ de status quo pentru regimul capitalist reprezentat prin conducerea marilor intreprinderi comerciale si financiare la nivel national si international, care are încredere in doctrina economica ramasa de la Keynes, desi bariera principala se afla în Principiul Imposibilitatilor în Practica.

Pe de alta parte se afla spiritul reformist reprezentat prin intelectuali si profesionisti, mai mult sau mai putin de stânga, unii ajunsi deja în posturi de raspundere în mai toate organizatiile internationale. Acestia agita teza ca problemele sunt acum la nivel global dar nu ofera nimica nou in afara de Keynes si Marx din umbra. Si aci tot Principiul Imposibilitatilor este piatra cea mare care sta în fata casei.

Eu ma straduiesc de multi ani sa dovedesc ca problemele mari ale timpului nostru nu se pot rezolva nici prin Keynes si nici prin Marx.”

Anunțuri