In asteptarea lui Mos Craciun

Mos Craciun, acest personaj simbolic al copilariei noastre, bun si darnic in mod neconditionat, nu ca celalalt Mos de dinaintea sa care vine la pachet si cu cate o nuielusa, simbolica si ea dealtfel, se incapataneaza sa-si faca simtita prezenta mult asteptata in ciuda perioadelor pe care le strabatem.

Ca o fi criza sau ca n-o fi, sentimentul ca putem privi viata si cu alti ochi, ne ofera prilejul de a imparti cu cei dragi noua timp, bucurii, daruri.

Departe de ratiuni si divergente religioase,  stau si ma gandesc ce fel de parinti si-ar lipsi copiii de bucuria trairii acestei sarbatori (si aici ma refer la familiile in a caror traditie intra si Mosul) ?

Paradisul inocent al copilariei, atat de trecator din pacate, ne face calatori cu gandul si cu sufletul in timp si ce poate fi mai frumos decat sa te uiti in ochii copiilor si sa-ti aduci aminte de propria copilarie !

Inchei cu niste versuri scrise de o prietena din copilarie, Simona Gradinaru (fosta), care-mi vin in minte in acest moment:

“Calci si azi pe urma pasilor de ieri,

Nu stii alte drumuri, nu ai cui sa ceri

Sa-ti opreasc-o clipa dintr-un veac ce vine.

E la fel ca ieri, dar ii spunem maine”

Craciun fericit, cald si luminos alaturi de cei dragi!